De ce sint unii fraieri
26/02/2010
E de mirare cum asa de multi oameni pot cadea victimele celor mai vechi trucuri. Iar dupa ce sint inselati incearca sa se convinga singuri ca nu este de fapt o inselatorie sau ca oricine ar fi luat plasa in acelasi fel. V-ati intrebat vreodata de ce oameni in general considerati inteligenti sint uneori purtati de nas de un individ slinos cu 4 clase?
Cercetatorii de la Universitatea Cambridge au intocmit reteta oricarei pacaleli:
- distragerea atentiei: in timp ce esti distras de ceva interesant excrocul poate face orice si nu-l vei observa
- turma: cind ti se pare ca imparti riscul cu alte persoane lasi garda jos
- amageala: lucrurile si oamenii nu sunt ceea ce par intotdeauna iar daca asumi niste lucruri sugerate ca find adevarate e numai vina lor
- nevoile si lacomia: te fac vulnerabil, odata ce-ti dezvalui interesul devii vulnerabil
De la cea mai mica la cea mai mare toate inselatoriile recurg la aceste ingrediente ca sa cistige ceva de pe urma fraierului iar religia e cea mai mare dintre toate.
Sub motivatia moralei, a vietii de apoi si sub presiunea semenilor oamenii incep sa creada fara nici o dovada o gramata de povesti inflorite de generatii de mincinosi pentru ca nimeni nu vrea sa moara si nici sa ramana fara nevasta pentru ca vecinul e mai puternic.
Cei care “cred” nu sint cu nimic mai superori ca cei inselati la coltul strazii cu alba-neagra, ca ce-i ce-si pun averea in scheme piramidale, iau remedii “naturale” sau ii cred pe politicieni in alegeri. Pe un astfel de om nu-l poti convinge ca e fraier pentru ca ar insemna sa recunoasca ca e asa. Trece din placebo in placebo pentru ca ii place senzatia de securitate, ii place sa creada ca e “integrat”, sa aiba o tinta fixa pe care ar putea eventual sa o atinga, sa creada ca unii sint mai buni ca altii, ca nu e vina lui iar daca este va fi iertat.
Ca unui betiv nu-i trebuie apa ca sa se trezeasca, ii trebuie inca o sticla de rachiu si, la sarbatori, de palinca.
Oricum s-ar simtii sint tot nistre fraieri si unii (biserica) rid si cu fundul de ei. Desi lor li se pare ca sintem impotriva lor (asa cum ei sint impotriva noastra) cred ce sentimentul este mai mult de compatimire. Alcoolicului nu-i dai inca un pahar ca sa se simta bine, ii dai o bucata de piine. Asta daca-ti pasa de fraier.
februarie 28th, 2010 at 7:49 am
A crede nu are nimic comun cu ştiinţa.
Dragi atei, şi voi CREDEŢI în evoluţia vieţii pe pământ.
Nu aveţi nici o dovadă clară a evoluţiei , nici nu o puteţi demonstra(în special s-o repetaţi), deci aveţi nevoie de credinţă.
Nu suntem chiar atât de diferiţi, doar că aţi ales să mergeţi împotrivă la ceva ,atâta tot.
februarie 28th, 2010 at 2:31 pm
Asta imi sugereaza sa scriu despre cum functioneaza stiinta pentru cei care habar n-au: nu, stiinta nu se bazeaza pe credinta, dovada ca daca miine cineva vine cu o dovada ca oamenii se trag din extraterestrii stiinta testeaza aceasta idee si o adopta. Deocamdata sint doua versiuni principale ale aparitiei omului: biblia ce nu se bazeaza pe nici o dovada si evolutia la care avem o groaza (din multe domenii ale stiintei) si nici o contrazicere.
Tu ce ai crede daca Costica de la parter, ala ce se imbata cind ia chenzina, iti spune ca saptamina trecuta varul lui a vazut un tren trecind prin bucatarie sau mersul trenurilor? E adevarat ca trenurile nu respecta la secunda programul stabilit (inca) dar e destul de sigur ca trenurile au circulat si ieri exact ca si astazi, pe aceleasi sine.
Tu ai incredere in varul lui Costel, eu in mersul trenurilor pe care-l poate controla oricine ducindu-se pina in gara.