Incep anul cu o rugaciune
01/01/2009
A-nceput un an nou si oamenii se gindesc cum de a trecut asa repedecel vechi si ce-si propun sa faca mai departe.
Unii au crezut ca acest site este despre povestile in care cred oamenii. Nu-mi pasa in ce povesti credeti, nu-mi pasa daca credeti ca pamintul e plat si sta pe spinarea unei broaste testoase. Pur si simplu nu-mi pasa, nu asta e idea.
Toate societatile create de om au functionat pentru ca au oferit membrilor sai ceva care sa merite pierderea libertatii individuale. Oamenii au cazut de acord sa respecte un set de valori si sa actioneze in acelasi fel pentru ca intreg grupul din care fac parte sa supravietuiasca si sa prospere. Fara beneficii societatea se destrama.
Societatea pare sa fie amenintata acum nu de cei care-si folosesc mintea pentru ca grupul sa rezolve problemele ce apar prin solutii ci de cei care au o solutie pentru toate si nimic, “solutia” de a te resemna in calea necazurilor, a pasa responsabilitatea suprevietuirii pe spinarea “destinului”, orice ar insemna asta.
Credinta mi se pare o poveste amuzanta, o colectie de mituri scrise de oameni primitivi care abia invatasera sa faca focul. Oameni cu imaginatie bogata care la vremea lor au oferit un motiv pentru colaborarea membrilor societatii intru supravietuire intr-o lume necunoscuta.
Sa crezi aceste bazme in ziua de azi inseamna ca ai nevoie de tratament “la cap”. Poate ca asta e defapt credinta, o metoda rapida de identificare a oamenilor cu tulburari mintale.
Nu ma simt amenintat de credinta ci de oamenii care sint nesimtiti in numele ei asa cum nu ma simt amenintat de toti nebunii, numai de cei care se plimba pe strada.
Asa ca pentru 2009 am o dorinta: Apara-ma doamne de credinciosi.
ianuarie 13th, 2009 at 12:37 pm
Trista trebuie sa fie viata ta fara lumea credintei.
ianuarie 13th, 2009 at 1:33 pm
Ai grija ce spui:
- credinta ta tine loc de divertisment?
- habar n-ai cum e viata mea. E o viata fara frica, dar evident n-ai cum sa stii cum asta. Si ce-ti pasa?
martie 24th, 2010 at 10:16 am
Multzumesc lui Dumnezeu , ca sunt ateu
aprilie 11th, 2010 at 9:50 pm
daca ti se pare o poveste amuzanta de ce iti pierzi timpul tau pretios incercand sa te convingi pe tine insutI ca nu exista Dumnezeu? Nu esti convins de asta ? iti dau o veste BUNA: DUMNEZEU EXISTA !
aprilie 12th, 2010 at 3:30 pm
Hmm… daca esti asa sigur ca exista de ce-ti pierzi timpul tau pretios incercind sa ma convingi? Nu esti convins de asta? Iti dau o veste buna: NU exista.
(vezi, cu astfel de lipsa de dovezi poti sa sustii orice. Si pentru ca acelasi “argument” poate fi folosit in ambele directii inseamna ca nu este de fapt un argument, ci o lozinca)
aprilie 18th, 2010 at 4:50 am
@Ateistul
Hai să vedem ce este mai probabil; să existe sau să nu existe. Ca să convingi că ceva nu există, trebuie să ai puterea de a cunoaște totul, adică să cuprinzi infinitul, ceea ce practic e imposibil. Deci cine spune că ceva, în cazul nostru Cauza Primară, nu există, dovedește că e supus unui subiectivism abject.
aprilie 25th, 2010 at 2:47 pm
Nu-ntelegi nimic din probabilitati si nici din logica: hai sa vedem ce e mai probabil, sa existe sau sa nu existe un univers paralel in care tu esti ateist? Cum se stie exista o dualitate pozitiv-negativ care face ca pentru orice lucru pozitiv sa existe un lucru de semn contrar, deci tu intimplator esti credincios iar fratele tau geaman din universul paralel este ateist scriind pe un blog de credicios.
Evident am inventat totul pe loc dar daca tu poti sa ma contrazici ca nu exista nici o posibilitatea cit de mica sa fie asa… Din fericire oamenii cu logica incearca ceea ce e “practic posibil”. Daca inlocuiesti povestea mea cu orice altceva, cu pitici energetici din universuri extraterestre sau zei atot puternici, ilogica ta e la fel de buna in a “demonstra” validitatea oricarei idei cretine.
Care e probilitatea ca tu sa fi un extraterestru cu chip de om care va fi chemat la ordine intr-o zi de superiorul lui de pe o galaxie invecinata? Cam tot atita ca sa existe dumnezeu.