De ce sint unii fraieri
26/02/2010
E de mirare cum asa de multi oameni pot cadea victimele celor mai vechi trucuri. Iar dupa ce sint inselati incearca sa se convinga singuri ca nu este de fapt o inselatorie sau ca oricine ar fi luat plasa in acelasi fel. V-ati intrebat vreodata de ce oameni in general considerati inteligenti sint uneori purtati de nas de un individ slinos cu 4 clase?
Cercetatorii de la Universitatea Cambridge au intocmit reteta oricarei pacaleli:
- distragerea atentiei: in timp ce esti distras de ceva interesant excrocul poate face orice si nu-l vei observa
- turma: cind ti se pare ca imparti riscul cu alte persoane lasi garda jos
- amageala: lucrurile si oamenii nu sunt ceea ce par intotdeauna iar daca asumi niste lucruri sugerate ca find adevarate e numai vina lor
- nevoile si lacomia: te fac vulnerabil, odata ce-ti dezvalui interesul devii vulnerabil
De la cea mai mica la cea mai mare toate inselatoriile recurg la aceste ingrediente ca sa cistige ceva de pe urma fraierului iar religia e cea mai mare dintre toate.
Sub motivatia moralei, a vietii de apoi si sub presiunea semenilor oamenii incep sa creada fara nici o dovada o gramata de povesti inflorite de generatii de mincinosi pentru ca nimeni nu vrea sa moara si nici sa ramana fara nevasta pentru ca vecinul e mai puternic.
Cei care “cred” nu sint cu nimic mai superori ca cei inselati la coltul strazii cu alba-neagra, ca ce-i ce-si pun averea in scheme piramidale, iau remedii “naturale” sau ii cred pe politicieni in alegeri. Pe un astfel de om nu-l poti convinge ca e fraier pentru ca ar insemna sa recunoasca ca e asa. Trece din placebo in placebo pentru ca ii place senzatia de securitate, ii place sa creada ca e “integrat”, sa aiba o tinta fixa pe care ar putea eventual sa o atinga, sa creada ca unii sint mai buni ca altii, ca nu e vina lui iar daca este va fi iertat.
Ca unui betiv nu-i trebuie apa ca sa se trezeasca, ii trebuie inca o sticla de rachiu si, la sarbatori, de palinca.
Oricum s-ar simtii sint tot nistre fraieri si unii (biserica) rid si cu fundul de ei. Desi lor li se pare ca sintem impotriva lor (asa cum ei sint impotriva noastra) cred ce sentimentul este mai mult de compatimire. Alcoolicului nu-i dai inca un pahar ca sa se simta bine, ii dai o bucata de piine. Asta daca-ti pasa de fraier.
Bolnavii de amigdalita
15/02/2010
Un studiu publicat in revista “Proceedings of the National Academy of Sciences” arata ca amigdala pare sa aiba un rol puternic in frica omului de a pierde bunuri de valoare, frica care probabil s-a dovedit foarte buna cind era vorba de a pierde mincare sau ultimul/singurul lucru valoros.
Amigdala pare sa controleze cit de aplecati sint oamenii spre jocurile de noroc, daca sint dispusi sa parieze 5 lei ca sa cistige 10, daca joaca la loz in plic sau la ruleta… Exista o boala rara numita Urbach-Wiethe care ataca amigdala si-i face pe cei afectati sa nu le fie frica sa piarda chiar cind sansele le sint evident impotriva si nici sa aiba alte sentimente puternice.
Asa ca nu ma pot hotari cine sint bolnavii de amigdalita:
- ateistii care analizeaza viata la rece si nu le pasa de sentimentele care-i doboara pe credinciosi
- credinciosii care risca totul in viata pariind pe o singura carte (la propriu) fara a avea sanse de cistig
Inclin sa cred ca crestinoizii care dau si ultimul ban din casa bisericii par sa fie cei afectati, dar poate e numai o parere de om bolnav.
Omul-porc (pe bune)
04/02/2010
Oamenii de stiinta din Melbourne, Australia, a folosit un ventilator si o pompa pentru a pastra vii plamanii unor animale si a le face se respire in timp ce curgea sange uman in ele. Ei estimeaza ca primul transplant animal-om s-ar putea realiza in termen de cinci ani.
Expertii au reusit sa elimine o sectiune a ADN-ului de porc care facea organe de porc incompatibile cu umane de sânge si sa adauge ADN-ul uman unor porci crescuti in acest scop.
Acesta este in esenta un porc-om, un hibrid, un animal cu ADN uman iar omul care va primi transpalantul va fi evident un om-porc, om cu plamini de porc.