ATEISTUL.com

Se discuta degeaba, inclusiv in media, despre credintele religioase si stiinta, ca si cum cele doua s-ar afla pe picior de egalitate, ca si cum una ar fi opusul celeilalte. E una dintre cele mai stupide discutii ale zilelor noastre, pornita probabil de la ipoteza ca “toti oamenii sint egali” si deci si ideile lor trebuie tratate la fel. Nimic mai gresit si mai daunator pentru societate si pentru fiecare individ al ei. Opiniile bazate pe ignoranta sint ignorante si nu merita nici un respect. In timp ce ipotezele stiintifice se bazeaza pe secole de testati si experimentari, pe dovezi care sint permanent supuse gindirii critice si analizei sceptice a multor persoane foarte educate, credintele religioase sint exact opusul. Ca o idee stiintifica sa fie universal acceptata trebuie sa supravietuiasca unui procese selectiv si neiertator. Ajunge ca o singura data idea sa fie infirmata si s-a zis cu ea.

Credintele religioase se baseaza pe texte intentionat manipulate si apoi interpretate partinitor, care la rindul lor sint copii incoplete sau povesti despre traditii voit sau nu ignorante. Ca sa devina universal acceptate (in universul unei religii, nu global) ele trebuie numai declarate cu convingere de catre cineva care se declara autoritate in domeniu, evident fara sa poata dovedi nici macar acest lucru.

Oamenii religiosi cred ca daca isi bazeaza retorica pseudo-stiintifica prin apel la autoritate (texte religioase “inspirate de divinitate” sau lideri religiosi) argumentul lor e mai puternic chiar daca orice persoana educata stie ca rationamentul e gresit.

Poate este si o problema de “credinta” dar si una de comunicare: nu pentru ca religia nu ar stii sa-si faca cunoscute cercetarile ci pentru ca oamenii religiosi refuza sa le asculte.

Sa te intrebi daca dumnezeu exista este o prostie. Chiar daca rapunzi cu “da”, “nu” sau “poate” trebuie sa-ti pui singur osul si creierul la solutionarea tuturor problemelor vietii. Pe linga faptul ca poti sa te inseli rezolvarea si celei mai simple probleme o sa te determine sa ignori zeitatea pe care o banuiesti si sa gasesti raspunsuri mai terestre, care-ti “baga in traista”.

Sa pui ideile religioase pe acelasi plan cu cele stiintifice este discriminare (pozitiva) gresita.

Cunosc o multime de oameni credinciosi si alta multime de oameni rationali cu care ma impac destul de bine.

Cele doua multimi nu sint neaparat diferite: daca-mi zici ca pe linga viata asta de ciine mai trebuie sa existe si altceva, ca nu le stii pe toate si cu cit imbatrinesti iti dai seama ca nu stii nimic, ca iti place sa visezi cu ochii deschisi s-ar putea sa devenim prieteni si sa ne intelegem bine chiar daca in loc sa ne plimbam prin padure duminica dimineata tu de duci la biserica sa admiri toalete, forme mladioase sau pur si simplu sa-ti scoti ochii din ecran citeva ore.

Plimbarea mea prin padure are acelasi inteles ca dusul tau la biserica: nu are un scop. E doar un mijloc de a-mi incarca bateriile pentru ce o sa urmeze, bune sau rele.

Nici tu nu esti credincios (chiar daca te declari cu voce tare asa) si nici eu nu sint ateist, fiecare are doar o alta metoda de adaptare la viata.

Cind ne intilnim nu vorbim despre religiile. Ca si cum ea nici n-ar exista. Vorbim de ale noastre. Ca atunci cind te miri ca prietenul are ciorapi de culori diferite dar nu te superi pe el pentru asta.
Devin ateist numai cind incepi sa debitezi prostii in prezenta mea. Cum ca una din cele 451 de biblii recunoscute de Vatican (sau nerecunoscuta) ar fi mai mult decit o poveste, ca ar trebui sa recit si eu fictiune pura ca sa ma simt bine, ca nu te lasa vreo anomalie din creieri sa ma vezi pe calea pierzaniei, ca le stii pe toate dar n-ai nici o dovada, ba mai mult: stiii mai multe ca mine doar pentru ca ai biserica de cartier si-ti faci cruce inainte sa-ti bei bere cu mina plasata strategic in pantaloni.

Dupa cum se vede n-am prea multi prieteni: cei care cred ca biblia si ce scrie acolo trebuie luat ad literam sint prea multi. Habar n-au de ce zeul lor e mai credibil decit mii de alti zei inventati de om pina acum dar sint in stare sa-ti dea in cap daca nu-i crezi pe cuvint. Le este asa frica de necunoscut incit le e imposibil sa gindeasca.

Nici nu cred macar ca nu vor, dar frica e un sentiment asa de puternic incit sint incapabili sa o faca. Nu sint prieten cu cei ce nu gindesc de frica si nici nu-mi dorect prietenia lor.